apparently not much

Tara arde, babele se piaptana.

Ca sa vezi… noiembrie 22, 2007

Filed under: o categorie — Dana @ 9:03 am

Cum imi fac eu SEO la blog fara sa-mi dau seama… Pun un post despre toamna, asa, ca sa scriu si eu ceva ( dupa cum bine se poate observa, nu contine mai nimic), sa revitalizez blogul dupa o lunga absenta… Si ce sa vezi si sa nu crezi, in fiecare zi cineva (sau mai multi cineva) ajung pe blogul meu in urma cautarilor gen “metafore, epitete toamna”, “compunere despre toamna” si alte asemenea.

M-am gandit chiar sa scriu o compunere frumoasa despre toamna ca macar sa gaseasca ce cauta… Mmmneeeeeeaaaa! Imi placea monotonia statisticilor prezentate… Dup-aia or sa vina din ce in ce mai multi. Lasa, sa stea la casa lor.

 

Absolut superb octombrie 12, 2007

Filed under: o categorie — Dana @ 12:51 pm

 

Plangi razand mai 23, 2007

Filed under: o categorie — Dana @ 5:46 pm

Nu stiu despre voi dar mie mi se intampla des sa nu stiu cum sa reactionez: sa rad sau sa plang… Asa ca plang razand sau rad plangand, depinde.

Povestea este lunga, dar nu are rost sa o expun.

Trebuia sa fac un proiect. Un proiect in echipa. Mi-a venit sa ma dau cu capul de pereti. Nu pentru ca nu o scoteam la capat ci pentru ca mi se parea ca vorbeam singura. Ma chinuiam sa-mi argumentez punctul de vedere cat se poate de coerent, cu patos, si totusi fara sa par evanghelista. Dupa lungi incercari, am ajuns sa fac proiectul singura… Nu ma plang, nu a fost tocmai o corvoada, si nu ma laud, nu este ceva extraordinar.

DAR… intrebarea pe care Rusi mi-a pus-o auzind povestea inca ma bantuie: “Asta merge la scoala? De ce?!!”

Intradevar… de ce? Fara nici un repros, fara nici o urma de superioritate. La ce ii foloseste?

Credeam ca am eu o imagine distorsionata despre colegii mei, dar nu. O seminarista mi-a intarit banuielile. A rabufnit acum cateva zile tinand un discurs (complet indreptatit), cand niste dragute au venit cu ” Stim ca am facut proiectul varza, si am dori ca timpul alocat prezentarii de proiect sa ni-l rezervati pentru a ne arata cum ar fi trebuit sa arate.” (In anul 3!) Vroiau ele sa dea bine, dar nu le-a iesit deloc.

Sinteza discursului: ” Refuz sa va invat acum. Puteti sa ma spuneti ca nu am vrut sa va invat ceva…! Cum e posibil ca intr-un chestionar (aplicat intr-o gradinita) sa apara ca prima intrebare: <<Unde lucrati? a. intr-o scoala; b. intr-o gradinita>>”

Argumentul suprem pentru notele mici care vor aparea pe proiecte mi s-a parut superb: “In ultimul timp nu mai apuc sa citesc carti pentru ca trebuie sa citesc proiecte. Ca atare ma astept ca proiectele sa fie foarte bune, ca sa merite sacrificiul.” Mi-a venit sa sar in picioare si sa aplaud. Imi doream sa-mi iau proiectul si sa ii zic ca insist sa il refac!

Nu propavaduiesc prezenta inutila la facultate, sau invatarea de chestii care nu iti vor folosi vreodata doar, asa, ca sa inveti, “pentru ca asa e bine, mama”. Am avut si discutii cu personaje pentru care facultatea reprezinta un job full time dar care pe langa informatii reproduse mecanic nu aveau pic de spirit analitic sau macar ceva logica.

Daca ar da dovada doar de nestiinta si nu si de lipsa de inteligenta, as avea o parere complet diferita despre ei, dar cand prostia pluteste in aer… plang razand amarnic.

Asa da!=> expand.jpg

funny_maths_02.jpg_bestexamans.jpgramp.jpg